Azi in cadrul Zilelor Facultatii de Psihologie si Stiinte ale Educatiei (ZFPSE), a avut loc o prelegere sustinuta de catre Domnul Mircea Miclea......rar avem placerea sa ne onoreze cu o astfel de prezenta in afara cursurilor de Modificari Cognitiv-Comportamentale, probabil datorita programului incarcat, dar atunci cand acest lucru se intampla...amfiteatrul devine neincapator.Profesorul Mircea Miclea (care apropo, anul trecut a fost desemnat Profesor Bologna in cadrul evenimentului "Gala Profesorului Bologna" marca ANOSR), s-a prezentat azi in fata noastra nu ca si profesor, ci ca si practician in psihologie. Timp de o ora si jumatate ne-a vorbit despre diferite acceptiuni ale cunoasterii pe care le are adanc inradacinate in propriul sistem de valori, ne-a marturisit credintele sale despre ceea ce defineste un psiholog ca fiind bun, despre diferenta dintre experienta si expertiza (o sa mai scriu si eu despre asta- tot aud lucrul acesta si multi nu inteleg diferenta), despre adevaratul protagonist in relatia terapeutica si nu numai, toate acestea subliniind faptul ca acestea sunt simple note ce nu doresc a fi luate drept teorie sau exemple de buna practica!
Am convingerea ca nu gresesc daca imi permit sa spun in numele tuturor celor prezenti ca aceasta cuvantare a fost un pahar de intelepciune...daaa e drept...toti studenti de la psiho care au trecut prin primul semestru al anului 3 au mai avut parte de astfel de interventii din partea domniei sale...dar parca niciodata nu e de ajuns......chiar si aceasi idee prezentata de mai multe ori pare altfel, mai sincera, mai motivationala...si poate e bine ca ne sunt repetate aceste note sustrase din reflexiile proprii, pentru ca ne aduc pe pamant, ne plesnesc daca am gresit calea, ne fac oameni mai buni. Personal am simtit ca am invatat in acel scurt interval de timp cat intr-un intreg semestru..... ideile de baza..sfaturile se raportau la relatia dintre terapeut-pacient...dar eu le gasesc utilitatea si in viata dincolo de usa cabinetului. (sau ma rog, momentan, in afara orelor de curs/seminar)
Spuneam ca se vorbea in cadrul prelegerii (o consider cuvantare franca) despre diferite abordari ale cunoasterii, ei bine, Prof. Miclea ne sfatuieste pe toti (daca vrem sa devenim buni psihologi) sa ne axam pe cunoasterea de tip transdisciplinara....sa ne imbibam cu cat mai multa cultura pentru ca vom avea parte de foarte multe persoane cu diferite convingeri si valori de viata....multe persoane religioase pe al caror limbaj va trebuii sa le vorbim pentru ca terapia sa aive efect, in acest sens indicat ar fi sa ne familiarizam cu Biblia si de ce nu Coranul....vor fi si pacienti carora le plac manelel si atunci va fi momentul indicat sa renuntam la propriile noastre aprecieri, preferinte si spirit critic si fara a devenii manelisti sa le cunoastem si pe acestea...pe scurt primul sfat ar fi sa avem o atitudine permanenta de exploatare a cunoasterii. Al doilea sfat se referea la indemnarea de a avea curaj sa producem solutii chiar si daca acestea nu sunt cele mai bune..... luand in considerarea un proverb evreiesc care spune asa "Cine salveaza un om, salveaza o lume" (ne referim aici si la particularizarea tratamentului, plierea lui pe personalitatea fiecarui pacient,manipularea metodelor si instrumentelor de interventie terapeutica pentru ca nici un om nu este in final o fiinta "exacta").....in sfarsit, ultimul sfat prietenesc se referea la constanta autoanaliza la care trebuie sa ne supunem ca si psihologi si ca si oameni....sa ne ferim de mandrie ca de otrava si sa ne focalziam pe ceea ce putem face la momentul oportun nu la ceea ce simtim!
Poate acum este mai clar de ce prelegerea s-a numit "Practicianul reflexiv.Simple note"...... chintesenta cuvantarii se refera la ideea de a nu trece prin viata facand lucruri asupra carora nu ne oprim putin pentru a le analiza, pentru a reflecta asupra lor......devenim experti/practicieni reflexivi, atunci cand facem o autoanaliza, o radiografie a lucrurilor pe care le facem.
Citate asupra carora merita sa cugetam sau in loc de incheiere:
"Viata e atat de periculoasa incat nimeni nu scapa viu din ea"
"Vechimea/experienta nu inseamna nimic fara reflexie"
"Indoctrinarile le fac uneori cei care sunt fricosi sau narcisiatici"
"Daca trebe sa facem ceva nu trebe sa fim ingeri"
P.S Traiti si voi memente in care va intrebati...oare e inteleapta decizia facuta intr-o anumita perioada a vietii?, Am ales bine atunci? Asta e realmente drumul pe care vreau sa ma indrept?....sau alte corelate???....pai eu am si am avut....si azi in timpul cuvantarii mi-am dat seama inca o data ca am ales bine in ceea ce priveste mediul academic in care vreau sa ma dezvolt....din toate punctele de vedere!
P.P.S Imi cer scuze pentru eventualele greseli de ortografie, comprehensiune...da am scris intr-un suflu cu entuziasm si tre` sa ma trezesc devreme ca maine e zi lungaaaa..deci nu am timp de revizuit :D
P.P.P.S Regret singurele 2 cursuri de MCC pe care le-am ratat motivat zic eu :D (amandoua erau alocate ToT-ului....un alt fel de fantana a cunoasterii)
